@dragos fara nici o legatura cu proiectul … ci doar cu faptul ca te-am vazut interesat de politica si comert ti-as impartasi doua opinii care cred ca ar putea sa-ti fie utile:
1. de la un anumit nivel incolo firmele nu mai inseamna oamenii care le-au fondat si care le conduc. Urmareste SA-urile, companiile cotate la bursa, multinationalele etc pentru a sesiza fenomene si decizii. Daca o sa te uiti doar la oameni si la firme care reprezinta un om sau altul n-o sa vei fenomenele din cauza pulsiunilor indivizilor respectivi. Iar fenomenele cu adevarat importante sunt cele transpersonale nu decizii punctuale ale unui om. Lucru asta e valabil si-n comert si-n industri si-n marketing. Inclusiv fenomenul omului omnipotent care stapaneste si decide oricand si orice … e tot o constructie transpersonala si se bazeaza pe un intreg mecanism de sustinere. Chiar daca nu esti la un nivel mare incearca sa-ti cultivi aceasta abordare, incearca sa vezi opinii cat mai largi pe acelasi subiect, incearca sa intlegi opinii contrare cu a ta, incearca sa citesti carti scrise de mai multi autori.
2. procesul de vanzare-cumparare nu e doar o simpla tranzactie punctuala si nici macar o tranzactie in urma unui dialog (ca la taraba din piata) … multe din vanzari-cumparari trec de fapt prin procese complexe si exista multe stadii de pre si post vanzare dupa cum exista mutle stadii de pre si post cumparare. Toatea astea formeaza targeturi distincte si necesita mesaje distincte si fact din procesul de vanzare cumpare un proces cu multe faze. Da, pot fi situatii in care un “posibil cumparator” sa-si manifeste interesul de a nega produsul, pot fi unii care vor sa se conving ca nu le trebuie, pot fi unii care ar dori sa cumpere altceva, pot fi unii la care insasi vanzarea sa-ti aduca mai multe pierderi decat beneficii … toate astea nu stau in paradigma bazata pe cele 2 certitudini: vanzatorul vrea sa vanda, cumparatorul sa cumpere. (Si aceste lucruri sunt valabile nu doar in comert ci si-n politica …)

PS: in alta ordine de idei la un moment dat va veni timpul in care piata online sa se ia in serios si sa-si dea seama ca are potential mai mare decat o suma de vanzatori de “racoritoare”

Eu sunt pentru educarea consumatorului si nu pentru adaptarea in functie de nivelul de cocalar al unor concetateni.

Da e “mistery shopping” i-am explicat lui Tudor mai sus de ce. Da e pierdere de vreme pentru ca n-are finalitate. Da profit … sa-mi apar profesia de baza. Sunt sociolog cu 13 ani de research inainte de a fi sustinator al IAB. Da sunt membru al Societatii Sociologilor Romani si m-au ales niste oameni vicepresedinte si tin la asta mai mult decat la pozitii conjuncturale la IAB sau pe un site cu comentatori ostili.

Iti dau doua exemple: trusturile Intact si Mediapro, prezente in IAB prin companiile de online, care au si componente de comert electronic pe site-uri, si care au si persoane competente pe zona asta…

Nu ma oboseste dialogul, ci ma obosesc presupunerile gresite, etichetarile din topor, si alte deficiente ale discutiilor online, mai ales sub protectia anonimatului.

@parvan “uff. Iar o luam de la capat, nu sunt persoane, e o asociatie de firme cu activitati in advertisingul online”
— pai asta subliniam si eu, in spatele acestor firme sunt PERSOANE care nu au nimic in comun cu comertul online, cu advertisingul poate ca da, dar nu cu ecom.

@parvan “PS: SI DACA TOT AM PIERDUT ATATA TIMP azi aici profit si eu sa spun ca nu se cheama comenzi”capcana” (vezi bine ce reactiva e lumea la cuvinte)… ci e mistery shopping”
— asa este, conteaza foarte mult cum o numesti. de fapt e chiar mai importanta denumirea decat activitatea in sine.

Daca vrei mai aplicat din motive de respect pentru o tehnica de cercetare inventata in deceniul 4 care a dezvoltat un istoric metodologic, o cazuistica, o piata de un miliard de dolari, o asociatie profesionala: MSPA, o alta asociatie care sa stabileasca o linie etica in aplicarea acestei tehnici in serviciile medicale AMAMS, din motivele ca exista reglementari la Esomar privitore la aceasta tehnica, din motive ca exista o certificare ISO a acestei tehnici …. si in general din motive care nu fac din ignoranta o virtute.

Turma e doar atunci cand nu exista repere, cand nu exista profesii, cand nu exista proceduri, cand exista doar diletantism, ignoranta, si tupeu … in rest se cheama standarde profesionale sau cultura generala … dupa caz si dupa gradul de interes.

Spuneam ca lipsa calitatii procesuale pasive s-ar traduce prin urmatoarea situatie. Eu te dau pe tine in judecata pentru ca n-am gaze acasa. Tu mergi in instanta si spui ca n-ai nicio treaba cu distrigaz-ul si ca nu e treaba ta sa-mi dai mie gaze. IN urma analizei sale, judecatorul hotaraste ca procesul meu trebuie sa se incheie si ca ar fi bine daca as deschide altul, prin care sa ma judec cu distrigaz-ul.

Mai spuneam ca in bucuresti se intampla asa cand oamenii dau in judecata primaria generala, desi ar trebui sa se judece cu primariile de sector, etc. Si apoi urma fraza cu “La fel e in judete cu primariile si prefecturile”.

Cat despre lipsa calitatii procesuale pasive, e un raspuns la ideea aia cu “ghici cine castiga cu un avocat bun”. Si aici sunt multe de discutat, dar cred ca ar trebui sa incepem cu totii sa renuntam la mitul ala din filmele americane ca avocatii buni pot invinge si atunci cand n-au nimic de care sa se lege (“nu-i nimic, de aia sunt avocati buni, ca sa gaseasca ceva”). Nu-i asa. Si asta ti-o spun ca om care a facut la viata lui programare, editare de text online, editare de imagine, etc si dupa aia s-a apucat de avocatura legata de internet. Au fost cazuri cand n-aveam ce sa facem pentru simplul motiv ca lucrurile erau clare. Si au fost cazuri in care avocatii adversi aveau o singura tehnica, aia sa vina si sa urle in instanta, poate-poate urletele lor o sa acopere adevarul. Ma rog, n-are legatura cu discutia curenta, scuze de off topic. La fel e in judete cu primariile si prefecturile.

Numai bine.

Bafta!

Da probabil vor aparea si alte reglementari in zona ugc sau in zona publishingului de continut, sau video sau bloging, sau agregatoare sau dumnezeu stie ce. Poate la IAB poate in alta parte… cert e ca nevoie exista.

SI acum raspunsul punctual: in urma cererii de aderare se face jurizare si se acorda (sau nu) certificarea… apoi pe baza sesizarilor primite (de la concurenti, public etc) se intocmeste o speta prin contactarea reclamantului si a reclamatului daca problema persista se trimite la jurizare unde se hotaraste daca se mai acorda certificare. Judecatile juriului devin spete de raportare pentru jurizarile ulterioare.

PS: si daca tot am pierdut atata timp azi aici profit si eu sa spun ca nu se cheama comenzi”capcana” (vezi bine ce reactiva e lumea la cuvinte)… ci e mistery shopping …. o tehnica de research destul de banala (da, firma la care lucrez face astfel de cercetari… dar nu o va face pentru IAB atata timp cat eu am o functie acolo si atata timp cat bugetul este ridicol) pe care o vor face jurati desemnati de siteurile de ecommerce. Jurati care semneaza un agreement si-si declara incompatibilitatile pentru a nu juriza siteuri la care au interese.

Pe bune acum … inteleg sa ne suspectezi de naivitate si de tampenie dar …. sa negi o initiativa pe principiu ca nu e ce-ar fi putut sa fie din perspectiva ta … e o exigenta pe care nici Mielu Zlate nu si-ar fi imaginat-o.